Ziua Mondială a Sănătății 2024

Sănătatea mea, dreptul meu

Sănătatea este un drept fundamental al oricărei ființe umane. Sănătatea ca drept al omului este recunoscută în Constituția OMS (1948), Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) și în multe tratate internaționale și regionale privind drepturile omului. Toate statele membre ale OMS au ratificat cel puțin un tratat care recunoaște dreptul la cel mai înalt standard posibil de sănătate fizică și mentală.

Dreptul la sănătate include drepturi, cum ar fiȘ dreptul de a-și controla sănătatea, consimțământul informat, integritatea corporală și participarea la luarea deciziilor legate de sănătate. Include, de asemenea, libertatea de tortură, rele tratamente și practici dăunătoare.

Dreptul la sănătate este strâns legat de și depinde de realizarea altor drepturi ale omului, inclusiv dreptul la viață, hrană, locuință, muncă, educație, intimitate, acces la informații, libertatea de tortură și libertățile de asociere, întrunire și circulație. Acesta include atât accesul nediscriminatoriu la servicii și sisteme de sănătate de calitate, oportune și adecvate, cât și la factorii determinanți ai sănătății.

În întreaga lume, dreptul la sănătate a milioane de oameni este din ce în ce mai amenințat. Bolile și dezastrele sunt cauze de deces și dizabilitate. Conflictele  distrug vieți, provoacă moarte, durere, foame și suferință psihologică.

Arderea combustibililor fosili provoacă simultan criza climatică și poluarea aerului din interior și exterior, elimină dreptul de a respira aer curat, afectând o viață la fiecare 5 secunde.

Consiliul OMS a constatat că cel puțin 140 de țări recunosc sănătatea ca un drept al omului în constituția lor. Cu toate acestea, țările nu adoptă și nu pun în practică legi pentru a se asigura că populațiile au dreptul de a accesa serviciile de sănătate. Acest lucru susține faptul, că cel puțin 4,5 miliarde de oameni — mai mult de jumătate din populația lumii — nu au fost acoperiți în totalitate de serviciile de sănătate esențiale în 2021.

Pentru a aborda aceste tipuri de provocări, tema Zilei Mondiale a Sănătății 2024 este „Sănătatea mea, dreptul meu”. Tema din acest an a fost aleasă pentru a susține dreptul tuturor, de pretutindeni, de a avea acces la servicii de sănătate, educație și informație de calitate, precum și la apă potabilă sigură, aer curat, alimentație bună, locuințe de calitate, condiții decente de muncă și de mediu și libertatea de discriminare.

Componentele de bază ale dreptului la sănătate

Dreptul la sănătate include 4 elemente esențiale, interdependente: disponibilitate, accesibilitate, acceptabilitate și calitate.

Disponibilitatea se referă la necesitatea unui număr suficient de unități sanitare funcționale, bunuri și servicii pentru toți. Disponibilitatea poate fi măsurată prin analiza datelor dezagregate la diferiți stratificatori, inclusiv în funcție de vârstă, sex, locație și statut socio-economic și anchete calitative pentru a înțelege decalajele de acoperire.

Accesibilitatea necesită ca unitățile de sănătate, bunurile și serviciile să fie accesibile tuturor. Accesibilitatea are patru dimensiuni: nediscriminarea, accesibilitatea fizică, accesibilitatea economică și accesibilitatea informațiilor. Acest lucru este deosebit de important pentru persoanele cu dizabilități care întâmpină adesea bariere semnificative în calea sănătății legate de inaccesibilitatea serviciilor, facilităților și informațiilor privind sănătatea.

Evaluarea accesibilității necesită o analiză a barierelor fizice, geografice, financiare și de altă natură în calea sistemelor și serviciilor de sănătate și a modului în care acestea pot afecta persoanele care sunt marginalizate. Necesită stabilirea sau aplicarea unor norme și standarde clare atât în legislație, cât și în politică pentru a aborda aceste bariere.

Acceptabilitatea se referă la respectul pentru etica medicală, adecvată din punct de vedere cultural și sensibilitatea la gen. Acceptabilitatea necesită ca instituțiile de sănătate, bunurile, serviciile și programele să fie centrate pe oameni și să răspundă nevoilor specifice ale diverselor grupuri de populație și în conformitate cu standardele internaționale de etică medicală pentru confidențialitate și consimțământ informat.

Calitatea se extinde la factorii determinanți ai sănătății, de exemplu apă potabilă și sanitație, precum și necesitatea ca instituțiile, bunurile și serviciile de sănătate să fie aprobate științific și medical.

Calitatea este o componentă cheie a acoperirii universale de sănătate. Serviciile de sănătate de calitate ar trebui să fie:

• sigure: evitarea ofensării persoanelor cărora le este furnizată îngrijirea;
• eficiente: furnizarea de servicii bazate pe dovezi celor care au nevoie de ele;
• centrate pe oameni: furnizarea de îngrijiri care să răspundă nevoilor individuale;
• oportune: reducerea timpului de așteptare;
• echitabile: furnizarea de îngrijiri care nu variază în calitate de vârstă, sex, etnie, dizabilități, locație geografică și statut socio-economic;
• integrate: furnizarea unei game complete de servicii de sănătate pe parcursul vieții;
• eficiente: maximizarea beneficiilor resurselor disponibile și evitarea risipei.

Anumite grupuri – inclusiv femeile și fetele, cei care trăiesc în sărăcie, persoanele cu dizabilități, migranții și populațiile strămutate și minoritățile sexuale și de gen – sunt mai susceptibile de a suferi abuzuri și de a fi expuse la tratamente și practici dăunătoare sau degradante.

Consimțământul informat se referă la un proces de a oferi pacienților informații suficiente și relevante pentru a le permite să ia singuri decizii cu privire la sănătatea lor. Oamenii nu trebuie niciodată presați, forțați, constrânși sau în orice alt mod convinși să se supună unui tratament sau intervenții împotriva voinței lor. Populațiile marginalizate sau discriminate, inclusiv persoanele cu tulburări de sănătate mintală, pot fi deosebit de vulnerabile la constrângere sau la a fi convinse să se supună anumitor proceduri.

Circa 30% din populația globală nu are acces la serviciile de sănătate esențiale. Aproximativ 930 de milioane de oameni din întreaga lume sunt expuși riscului de sărăcie din cauza cheltuielilor proprii pentru sănătate, care uneori reprezintă 10% sau mai mult din bugetul gospodăriei. În plus, pandemia de COVID-19 a perturbat și mai mult serviciile esențiale în 92% din țări.

Dreptul la sănătate este un drept fundamental al omului. Toată lumea trebuie să aibă acces la serviciile de sănătate de care au nevoie când și unde au nevoie de ele, fără dificultăți financiare. Aproape două miliarde de oameni se confruntă cu cheltuieli de sănătate catastrofale sau sărăcitoare, cu inegalități semnificative care îi afectează pe cei din mediile cele mai vulnerabile. Acoperirea universală de sănătate oferă protecție financiară și acces la servicii esențiale de calitate, scoate oamenii din sărăcie, promovează bunăstarea familiilor și comunităților, protejează împotriva crizelor de sănătate publică.

 Pentru a face din sănătatea pentru toți o realitate, avem nevoie de: indivizi și comunități care au acces la servicii de sănătate de înaltă calitate, astfel încât să poată avea grijă de propria lor sănătate și de cea a familiilor lor; lucrători din domeniul sănătății calificați care oferă îngrijiri de calitate, centrate pe oameni; și factorii de decizie politică angajați să investească în acoperirea universală a sănătății. Dovezile arată că sistemele de sănătate bazate pe o abordare a asistenței medicale primare este cea mai eficientă și mai rentabilă modalitate de a aduce serviciile pentru sănătate și bunăstare mai aproape de oameni.

Acoperirea universală cu servicii de sănătate este un deziderat pe care mai multe țări tind să îl atingă, inclusiv Republica Moldova. Acoperirea universală cu servicii de sănătate înseamnă că toate persoanele au acces la servicii de sănătate atunci când au nevoie de acestea și fără a suferi anumite dificultăți financiare. Republica Moldova este parte a Parteneriatului pentru acoperirea universală cu servicii de sănătate (UHC Partnership) – una dintre cele mai mari inițiative ale OMS privind cooperarea internațională pentru acoperirea universală și asistența medicală primară.

Ziua Mondială de luptă împotriva Tuberculozei — 24 martie 2024

cu tema „Da! Putem învinge tuberculoza”.

În fiecare an, la 24 martie, Organizația Mondială a Sănătății și partenerii se unesc pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la impactul devastator asupra sănătății, sociale și economice ale tuberculozei și pentru a face apel la învingerea acestei epidemii.

Ziua Mondială a TBC este concepută pentru a sensibiliza publicul că tuberculoza rămâne și astăzi o epidemie în mare parte din lume, provocând moartea a aproape un milion și jumătate de oameni în fiecare an, în deosebi în țările în curs de dezvoltare.  Ea comemorează ziua din 1882 în care doctorul Robert Koch a descoperit cauza tuberculozei, bacilul TBC. La momentul anunțului lui Koch la Berlin, tuberculoza afecta Europa și America, provocând moartea a unuia din șapte oameni. Descoperirea lui Koch a deschis calea către diagnosticarea și tratamentul TBC.

Ziua Mondială de luptă împotriva Tuberculozei (TB), 24 martie 2024, continuă cu tema „Da! Putem învinge tuberculoza”. TBC este una dintre cele mai mortale boli din lume și în ultimii ani s-a înregistrat o creștere îngrijorătoare a tuberculozei rezistente la medicamente. Ziua Mondială a TBC este o oportunitate de a reînnoi angajamentul, de a inspira și de a lua măsuri pentru a învinge tuberculoza.

Tema se concentrează pe implicarea sporită a celor afectați de TBC, a comunităților și a societății civile, care conduc mișcarea pentru stoparea acestei boli și evidențiază puterea colectivă de a atinge obiectivele de a învinge tuberculoza până în 2030.

În urma Reuniunii la nivel înalt a ONU privind TB din septembrie 2023, s-au punctat progrese fără precedent: un record de 7,5 milioane de diagnostice dintr-un estimat la 10,3 milioane de cazuri în 2022 — cel mai mare număr de persoane cu TBC diagnosticate și tratate într-un an.

După discuții cu partenerii, s-a decis în unanimitate păstrarea temei de anul trecut pentru a păstra accentul pe munca realizată în 2023 și continuăm să marcăm progresele făcute de țările cu incidența ridicată a tuberculozei în extinderea accesului la diagnostice, tratamente și tehnologii inovatoare.

Accentul este clar: creșterea finanțării pentru implementare, accelerarea cercetării și dezvoltării de noi instrumente, inclusiv vaccinuri, îmbunătățirea accesului la diagnostic molecular rapid și tratamente eficiente, prioritizarea prevenirii TB, abordarea TB la copii și sprijinirea activității în comunități, drepturi și Gen.

În Regiunea Europeană a OMS, accentul continuă să se concentreze pe intensificarea eforturilor active de a depista TB, pe asigurarea furnizării de tratament preventiv pentru TB pentru persoanele cu risc crescut, pe creșterea accesului la diagnosticarea rapidă de calitate a TB și pe obținerea adoptării a terapiilor extrem de eficiente, regimuri de tratament sigure și scurte pentru TBC și TBC rezistentă la medicamente. Cele mai recente scheme de tratament sunt centrate pe oameni, ceea ce facilitează continuarea vieții pacienților în timpul tratamentului cu spitalizare minimă.

De Ziua Mondială a TBC, facem apel la toți – lideri politici, societate civilă, donatori, cercetători, comunitatea TBC, sectorul privat și indivizi – să participe la acțiuni de combatere a tuberculozei și să îi provoace pe alții să facă același lucru. Împreună, suntem uniți în misiunea de a pune capăt tuberculozei și de a salva vieți. Mesajul este puternic și simplu: Da! Putem învinge tuberculoza!

Mesaje de Ziua Mondială de luptă împotriva tuberculozei:

1. Recunoașteți! Recunoașteți simptomele TBC.
2. Testați-vă! Dacă ați avut contacte cu persoane cu TBC sau aveți simptoame testați-vă!
3. Tratați-vă! Dacă ați fost diagnosticat cu TBC, începeți tratamentul cât mai devreme.

De Ziua Mondială a TBC, OMS face apel la acțiuni pentru a se asigura că angajamentele luate pentru a învinge tuberculoz sunt îndeplinite:

1. Conducere la nivel înalt și acțiune pentru a învinge tuberculoza. Acum că avem angajamente puternice la nivel înalt asumate de liderii mondiali în declarația politică a celei de-a doua reuniuni la nivel înalt a ONU privind lupta împotriva tuberculozei, trebuie să ne unim forțele pentru a transpune rapid aceste angajamente în acțiune.
2. Investițiile durabile în resurse, sprijin, îngrijire și informații, care sunt importante pentru a asigura accesul universal la îngrijirea TB și pentru cercetare.

 Mai multe investiții pentru sprijinirea lansării opțiunilor de tratament preventiv al TB recomandate de OMS, scheme mai scurte de tratament al TB, diagnostice moleculare rapide și teste pentru infecția cu TB, alte inovații și instrumente digitale vor duce la îmbunătățiri ale rezultatelor sănătății și vor salva milioane de vieți. Important este că investițiile în cercetare și inovare sunt vitale pentru a accelera eforturile de a atinge obiectivele de învingere a tuberculozei.

• Extinderea accesului la serviciile de tratament preventiv al TB și de screening pentru boala TB este o prioritate, deoarece acest lucru creează eficiențe și poate duce la beneficii pentru sănătate și financiare. Integrarea screening-ului TB cu tratamentul preventiv al TB cresc oportunitățile de a proteja oamenii împotriva îmbolnăvirii cu TB, precum și de a salva vieți suplimentare. Pentru a ajuta țările să extindă accesul la tratamentul preventiv al tuberculozei – una dintre țintele cheie din declarația politică a reuniunii la nivel înalt a ONU, OMS lansează investiții privind extinderea tratamentului preventiv pentru tuberculoză de Ziua Mondială a TBC.
• Învingerea tuberculozei necesită acțiuni din partea tuturor sectoarelor, comunităților și societății civile pentru a oferi servicii potrivite, sprijin și pentru a crea un mediu sigur în locul potrivit și la momentul potrivit. Sărăcia, inegalitatea, malnutriția, comorbiditățile, discriminarea și stigmatizarea sunt factorii majori ai epidemiei de TBC. Astfel, progresele în combaterea tuberculozei și a cauzelor nu pot fi realizate doar de sistemul de sănătate. OMS lucrează cu țările pentru a sprijini adoptarea Cadrului de responsabilitate multisectorială și face apel la consolidarea angajamentului și a răspunderii multisectoriale.
• Abordarea inechităților în materie de sănătate pentru a asigura sănătatea tuturor. Punem în centrul atenției importanța abordării inegalităților în materie de sănătate, inclusiv a stigmatizării și a discriminării, pentru a asigura Sănătate pentru Toți. Persoanele cu TBC sunt printre cele mai marginalizate și vulnerabile și se confruntă cu bariere în accesul la îngrijire. OMS solicită acțiuni globale pentru a aborda inechitățile în materie de sănătate pentru persoanele cu TBC și alte boli.

 TBC rămâne unul dintre cei mai letali criminali infecțioși din lume. În 2022, se estimează că 10,6 milioane de persoane s-au îmbolnăvit de tuberculoză (TB) în întreaga lume, inclusiv 5,8 milioane de bărbați, 3,5 milioane de femei și 1,3 milioane de copii. TBC este prezentă în toate țările și grupele de vârstă. 1,3 milioane de persoane au murit din cauza tuberculozei în 2022 (inclusiv 167 000 de persoane cu HIV).

TB multirezistentă (TB-MDR) rămâne o criză de sănătate publică și o amenințare pentru securitatea sănătății. Doar aproximativ 2 din 5 persoane cu TBC rezistentă la medicamente au accesat tratament în 2022.

Tuberculoza (TB) și tuberculoza rezistentă la medicamente (TB-MDR) continuă să reprezinte amenințări majore pentru sănătatea publică în Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Regiunea a realizat progrese în reducerea incidenței și mortalității generale a TB, deși provocările persistă în reducerea poveriiTB-MDR și abordarea coinfectiei TB/HIV, care continuă să provoace mortalitate prematură.

În Uniunea Europeană, numărul de cazuri de TBC a înregistrat un declin constant începând cu anul 2000. Între anii 2011 – 2020, scăderea medie anuală a incidenței prin TB a fost de 5,2%, iar între anii 2019-2020 a fost de 6,4%, o rată cu mult mai mare decât rata globală de scădere a incidenței prin TB, care constituie 1,9%.

În anul 2020 au fost raportate 163602 cazuri noi și recidivante de TBC în 51 din cele 53 de țări din regiunea UE, reprezentând 71% din cazurile noi și recidivante estimate.

În Republica Moldova, tuberculoza reprezintă una dintre problemele prioritare de sănătate publică, iar prevenirea și controlul acesteia constituie obiective strategice de interes national. Totodată, țara noastră se află printre cele 40 de țări cu o povară înaltă a tuberculozei multidrogrezistente din lume.

Prevalența prin tuberculoză în anul 2022 a fost de 1877 de cazuri, în  2021 – 1933 cazuri. Incidenţa caz nou prin tuberculoză prin tuberculoză în anul 2022 a constituit 55,6 la 100.000 populaţie (anul 2021 – 52,6 la 100.000 populaţie). Mortalitatea prin tuberculoză în anul 2022 a constituit 7,2 la 100.000 populaţie (în anul 2021 – 6,6 la 100.000 populaţie). Ponderea caz nou prin tuberculoză la barbați în anul 2022 a constituit 75%, în 2021 – 75,2%. La femei în anul 2022 a constituit 25%, în 2021 – 24,8 %.

Tuberculoza (TB) este o boală infecțioasă care afectează cel mai adesea plămânii și este cauzată de un tip de bacterii. Se răspândește prin aer atunci când persoanele infectate tusesc, strănută sau scuipă.

Tuberculoza afectează în mod disproporționat persoanele aflate în situații vulnerabile din toate țările, epidemia este determinată atât de sănătate, cât și de factori determinanți sociali și economici, cum ar fi sărăcia, subnutriția, HIV, condițiile de locuit, sănătatea mintală, diabetul, consumul de tutun, consumul nociv de alcool, injectarea de droguri, riscurile profesionale, cum ar fi în rândul minerilor și lucrătorilor din domeniul sănătății. Factorii determinanți și consecințe socioeconomice ale tuberculozei sunt exacerbate sau apar prin situații de urgență în sănătate și umanitare, conflicte armate, strămutare, schimbări climatice și dezastre și, prin urmare, afirmă că răspunsul la tuberculoză trebuie să fie centrat pe oameni, bazat pe comunitate, sensibilă la gen, cu respect deplin pentru drepturile omului și integrată în sectoarele relevante ale sănătății și în alte sectoare.

Simptome

Persoanele cu infecție TBC latentă nu se simt rău și nu sunt contagioase. Doar o mică parte dintre persoanele care se infectează cu TBC vor avea boala și simptomele TBC. Bebelușii și copiii sunt expuși unui risc mai mare.

Spre deosebire de infecția TBC, atunci când o persoană face boala TBC, va avea simptome. Acestea pot fi ușoare timp de multe luni, așa că este ușor să fie răspândită altor persoane.

Simptome comune ale TBC: tuse prelungită (uneori cu sânge), dureri în piept, slăbiciune, oboseală, pierdere în greutate, febră, transpirații nocturne.

Care sunt metodele prin care puteți preveni îmbolnăvirea, pentru dumneavoastră și cei din jur?

• vaccinarea copiilor cu vaccinul anti-tuberculoză BCG TBC conform Calendarului Național de Vaccinare;
• menținerea unui sistem imun sănătos;
• acoperirea nasului și gurii în momentul strănutului sau tusei;
• spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun;
• aerisirea frecventă a încăperilor și evitarea spațiilor aglomerate.
• evitarea contactului cu persoanele bolnave;
• evitarea consumului de droguri și fumatul;
• evitarea stresului;
• alimentația sănătoasă;
• dacă ați fost în contact cu o persoană bolnavă de TBC, adresați-vă medicului de familie.

Fiecare dintre noi poate contribui la limitarea răspândirii tuberculozei.

În Republica Moldova de Ziua Mondială de luptă împotriva tuberculozei vor avea loc activități organizate de autorități și instituții ale societății civile implicate în atingerea obiectivelor stabilite de Programul național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025, care stabilește reducerea la jumătate a incidenței tuberculozei, majorarea ratei de vindecare în rândul pacienților, îmbunătățirea accesului la diagnostic și tratament pentru toți.

În țările care se apropie de eliminarea tuberculozei, grupurile suplimentare expuse riscului ar trebui, de asemenea, să fie supuse testării și tratamentului sistematic al infecției cu tuberculoză, cum ar fi migranții, refugiații care au venit din zonele endemice de tuberculoză, persoanele private de libertate, lucrătorii din domeniul sănătății, persoanele fără adăpost și persoanele care consumă droguri.

Evenimentul de lansare a concursului „Promotor al integrității în sănătate”

Ministerul Sănătății și Centrul Național Anticorupție au lansat prima ediție a concursului „Promotor al integrității în sănătate”, la care începând de astăzi pot aplica instituțiile medico-sanitare publice din țară.

În cadrul evenimentului au susținut discursuri ministra Sănătății, Ala Nemerenco, directorul Centrului Național Anticorupție, Alexandr Pînzari, directorul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Ion Dodon, directoarea adjunctă a Biroului de cooperare al Elveției, Viorica Crețu și directoarea executivă a Asociației Obștești „CASMED”, Natalia Postolachi. Printre participanți au fost conducători, cadre medicale și juriști din 36 de spitale.

Pentru a participa la concurs, instituțiile medicale trebuie să depună pachetul de acte privind implementarea măsurilor de integritate la Ministerul Sănătății și CNA până la data de 19 decembrie curent. Printre măsurile de integritate se numără asigurarea respectării normelor codului deontologic al lucrătorului medical și al farmacistului, dar și al mecanismului de denunțare și neadmitere a manifestărilor de corupție. O comisie de jurizare va analiza rapoartele de autoevaluare a respectării standardelor de integritate ale aplicanților și în baza rezultatelor evaluării dosarelor va desemna câștigătorii premiului „Promotor al integrității în sănătate”. Instituțiile medicale nominalizate vor primi premiul în cadrul unei gale organizate cu această ocazie.

Prin acest concurs se dorește a fi promovată și consolidată integritatea instituțională și profesională în cadrul instituțiilor medicale publice. Concursul este desfășurat în parteneriat cu Compania Națională de Asigurări în Medicină, Crucea Roșie din Elveția, asociațiile obștești „HOMECARE” și „CASMED”, în cadrul proiectului „Echitate în sănătate prin responsabilizare socială”, finanțat de Guvernul Elveției.

În cadrul acestui proiect, anul trecut, a fost lansată campania de informare „Integritate pentru sănătate”, angajații instituțiilor medicale publice fiind instruiți cu privire la măsurile de integritate instituțională și profesională.

https://fb.watch/oBudqLk1Rf/

Ziua Mondială de comemorare a victimelor accidentelor

rutiere —  19 noiembrie 2023

Ziua Mondială de comemorare a victimelor accidentelor rutierese marchează anual, în a treia duminică a lunii noiembrie. Tema pentru anul curent este: Justiție — Dreptul victimelor la informare, cu sloganul: Amintiți-vă. Sustineți. Acționați.
Ziua Mondială de comemorare a victimelor accidentelor rutiere este o platformă pentru victimele traficului rutier și familiile acestora pentru:
ași aminti de toate persoanele ucise și traumatizate grav în trafic;
a recunoaște munca crucială a serviciilor de urgență;
a atrage atenția asupra răspunsului legal la decesele și traumele cauzate în trafic;
a pleda pentru susținerea victimelor traficului rutier și familiile acestora;
a promova acțiuni bazate pe dovezi pentru a preveni și a stopa alte decese și traume rutiere.
 
Cu peste 1,2 milioane de vieți omenești pierdute și circa 50 milioane de persoane traumatizate în fiecare an, accidentele rutiere se plarează în topul cauzelor de deces la nivel global. Peste 3400 de bărbați, femei și copii decedează zilnic în timp ce merg pe jos, merg cu bicicleta sau conduc un autovehicol.
Peste 90% dintre decesele cauzate de accidentele rutiere din traficul rutier au loc în țările cu venituri mici și medii (ratele de deces fiind cele mai ridicate în regiunea africană și cele mai scăzute în regiunea europeană). Bărbații sunt mai susceptibili de a fi implicați în accidente rutiere decât femeile. Aproximativ trei sferturi (73%) din toate decesele din traficul rutier au loc în rândul bărbaților tineri sub 25 de ani.
În Republica Moldova, potrivit datelor Inspectoratului General al Poliției pe parcursul anului 2022 pe traseele naţionale au fost comise 547 accidente rutiere, soldate cu 114 persoane decedate şi 678 traumatizate, inclusiv cu implicarea a 450 minori, dintre care —  ele 15 minori au decedat, 301 traumatizați ușor, 106 traumatizați grav, iar 28 nu au suferit careva traumatisme. Din ei, 134 minori au fost calificați ca culpabili de producerea accidentelor rutiere.
Cauzele principale a accidentelor rutiere rămân a fi viteza neadecvată vizibilității și condiţiile situației rutiere, constituind 29,80% din numărul total al accidentelor.
O altă cauză fiind consumul de alcool la volan. Laa nivel naţional pe parcursul anului trecut s-a intervenit în 6022 situaţii, în care conducătorii de vehicule au fost depistaţi sub influenţa băuturilor alcoolice, astfel înregistrând o creștere cu 2,2% comparativ cu perioada analogică a anului 2021. Din vina conducătorilor auto în stare de ebrietate s-au produs 299 accidente rutiere, în care au decedat 24 de persoane și alte 143 — au fost traumatizate.
Accidentele rutiere sunt previzibile și astfel, pot fi prevenite. Multe țări au obținut reduceri drastice ale numărului de accidente și de victime prin aplicarea unor măsuri eficiente. Bunele practici dintr-o țară pot fi adoptate sau adaptate pentru o altă țară.
  Decesele și leziunile rutiere se produc brusc, violent, deseori sunt fatale. Impactul lor este de lungă durată, de multe ori permanent. În fiecare an, milioane de oameni răniți și îndurerați din fiecare colț al lumii se adăugă la nenumărate milioane de oameni care suferă deja. Cumulativ, aceste suferințe sunt cu adevărat extraordinar de grave.
E și mai dureros, că multe dintre victime sunt tineri și că multe dintre accidente era posibil de prevenit. Această zi specială, prin urmare, este destinată pentru a răspunde la cea mai mare nevoie a victimelor accidentelor rutiere — recunoașterea publică a pierderii și suferinței lor. 
Acordarea suportului necesar și îngrijire pentru victimele rănite și a familiilor îndoliate ar trebui să fie o parte integrantă a răspunsului autorităților după accident. La fel ca în cazul oricărei alte boli, prevenirea nu poate fi singurul obiectiv, acțiunele de susținere trebuie incluse în orice strategie. Serviciile pentru victime, cum ar fi accesul la consiliere psihologică,  asistență în aspectele juridice, acces la tratament și intervenții adecvate, furnizarea de scaune cu rotile sau alte dispozitive de recuperare și asistență pentru îngrijire trebuie să fie planificate și furnizate de guvern, agenții neguvernamentale sau sectorul privat.
Un angajament politic puternic este esențial pentru abordarea crizei globale a siguranței rutiere. Îmbunătățirea siguranței rutiere nu se întâmplă peste noapte. Este nevoie de un angajament politic solid, cum ar fi: adoptarea unor legi, strategii, politici și programe eficiente și finanțare adecvată pentru implementarea acestora.
În septembrie 2020, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluția A/RES/74/299 „Îmbunătățirea siguranței rutiere la nivel mondial”, proclamând Deceniul de acțiune pentru siguranța rutieră 2021-2030, cu obiectivul ambițios de a preveni cel puțin 50% din decesele rutiere și traume până în 2030.
 
Principalele cauze ale accidentelor în trafic
Accelerare
O creștere a vitezei medii este direct legată, atât de probabilitatea apariției unui accident, cât și de severitatea consecințelor accidentului. Riscul de deces al unui pieton adult este mai mic de 20% dacă este lovit de o mașină la 50 km/h și aproape 60% dacă este lovit la 80 km/h.
 
Conducerea sub influența alcoolului și a altor substanțe psihoactive
Conducerea sub influența alcoolului și a oricărei substanțe psihoactive, crește riscul unui accident care are ca rezultat moartea sau traumatisme grave.În cazul conducerii în stare de ebrietate, riscul unui accident de circulație începe de la un nivel scăzut al concentrației de alcool din sânge  și crește semnificativ atunci când concentrația alcoolului în sânge a șoferului este ≥ 0,04 g / dl.
 
Nefolosirea căștilor de motocicletă, a centurilor de siguranță și a sistemelor de siguranță pentru copii.
Folosirea corectă a unei căști de motocicletă poate reduce riscul de deces cu aproape 40%, iar riscul de vătămare severă cu peste 70%. Purtarea unei centuri de siguranță reduce riscul de deces pentru pasagerii din față cu 40-50%, iar pasagerii din spate cu 25-75%. Dacă sunt instalate și utilizate corect, scaunele pentru copii reduc accidentele la sugari cu aproximativ 70% și decesele în rândul copiilor mici cu 54 și 80%.
 
Distragere în timpul conducerii
Conducătorii auto care folosesc telefoanele mobile de aproximativ 4 ori  au mai multe șanse de a fi implicați într-un accident, decât conducătorii auto care nu utilizează un telefon mobil. Utilizarea unui telefon în timpul conducerii încetinește timpul de reacție (în special timpul de reacție la frânare, dar și reacția la semnalele din trafic).
 
Infrastructură rutieră nesigură
Proiectarea drumurilor poate avea un impact considerabil asupra siguranței acestora. În mod ideal, drumurile ar trebui proiectate având în vedere siguranța tuturor utilizatorilor de drumuri. Aceasta ar însemna că există facilități adecvate pentru pietoni, bicicliști și motocicliști. Potecile, benzile de circulație, punctele de trecere sigure și alte măsuri pot fi esențiale pentru reducerea riscului de traumatism în rândul de utilizatori ai drumului.
 
Vehicule nesigure
Există o serie de reglementări ale ONU privind siguranța vehiculelor care, dacă ar fi aplicate standardelor de producție ale țărilor, ar putea salva multe vieți. Acestea includ obligarea producătorilor de autovehicule să respecte reglementările privind impactul frontal și lateral, să includă controlul electronic al stabilității și să se asigure că pernele de siguranță (airbag-le) și centurile de siguranță sunt montate în toate vehiculele.
 
Asistență post-accidentală inadecvată
Întârzierile în detectarea și îngrijirea persoanelor implicate în accidente rutiere cresc gravitatea rănirilor. Acordarea ajutorului de urgență după ce a avut loc un accident, este extrem de sensibilă la timp: minutele pot face diferența între viață și moarte.
 
Aplicarea necorespunzătoare a legii în materie de trafic
În cazul în care legile de circulație privind conducerea în stare de ebrietate, purtarea centurii de siguranță, limitele de viteză, căștile și sistemele de siguranță pentru copii nu sunt aplicate, acestea nu pot determina reducerea preconizată a accidentelor rutiere și leziunilor legate de comportamente specifice.
 
Prevenirea accidentelor rutiere este o prioritate la nivel global, fiind una dintre cauzele principale de deces a persoanelor apte de muncă, tinerilor și copiilor. Pe lângă aplicarea legilor stricte este necesară conștientizarea și sensibilizarea fiecărui participant la trafic privind comportamentul pentru evitarea accidentelor.
 
Mesajele-cheie pentru conducătorii auto:
Centura de siguranță poate să salveze vieți;
Nu conduceți dacă ați consumat băuturi alcoolice;
Evitați să vorbiți la telefonul mobil în timpul conducerii;
Înainte de a pleca la drum, verificați întotdeauna starea tehnică a autovehiculului;
Adaptați viteza la condițiile de drum, trafic și meteo;
Nu vă aventurați în depășiri, decât atunci când vizibilitatea și starea drumului o permite;
Atenție la copii! Ei reacționează imprevizibil în comparație cu adulții. Cei mici nu sesizează pericolul, sau chiar dacă îl percep, nu-i acordă prea multă atenție
Respectați limitările de viteză, iar în afara localităților circulați cu viteză corespunzătoare, pentru că riscul unui accident de circulație este mai mare;
Când conduceți, gândiți-vă la siguranța persoanelor pe care le transportați, fiți atenți la drum și la vizibilitate.
 
Conducătorii de vehicule sunt îndemnați să reducă viteza de deplasare şi să circule cu atenţie sporită:
la apropierea de trecerea pentru pietoni, astfel încât să poată opri şi acorda prioritate;
în zona instituţiilor de învăţământ, obiectivelor social-culturale sau economice, unde observă un flux mare de pietoni, în special copii;
la apropierea de staţiile mijloacelor de transport în comun, în special cele care nu sunt prevăzute cu alveole sau refugii pietonale, unde unii pietoni se pot angaja în traversare prin faţa mijlocului de transport;
la apropierea de unul sau mai mulţi pietoni care se deplasează pe partea carosabilă, indiferent de sensul de mers.
 
Câteva recomandări de care trebuie să țină cont pietonii, pentru a nu ajunge victime ale  accidentelor rutiere:
Asigurați-vă permanent, chiar şi atunci când vă aflați pe trecerea pentru pietoni, că traversarea se poate face în condiţii de siguranţă (vehiculele sunt oprite înaintea marcajului);
La trecerile cu circulaţia dirijată, conduceți-vă de semnalele semafoarelor   destinate pietonilor, vehiculelor sau ale agenţilor de circulaţie;
Odată angajaţi în traversare, nu încetiniți mersul și nu vă opriți fără motiv. Așteptați vehiculele de rută în staţie, pe trotuar, acostament, refugiu;
La trecerile nedirijate, ieşiți pe carosabil numai când sunteți convinşi de siguranţa traversării chiar dacă aveți prioritate în raport cu conducătorii de  vehicule;
În cazul în care în limitele vizibilităţii de 100-150 metri nu sunt treceri pentru pietoni, traversați drumul numai după ce v-ați asigurat că nu se apropie nici un vehicul;
Deplasați-vă pe partea dreaptă a trotuarelor, iar în lipsa acestora − pe acostament;
În afara localităţilor, circulați pe partea stângă a drumului în întâmpinarea fluxului de vehicule;
În cazul deplasării pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă, purtați îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante;
Dacă sunteți părinte sau educator și însoțiți copii – nu admiteți ieşirea nesupravegheată a acestora pe carosabilul drumului, iar în timpul deplasării, conduceți pe partea exterioară a trotuarului sau acostamentului.
Copiii nu trebuie lăsaţi să traverseze singuri – ei sunt imprevizibili şi nu pot aprecia corect distanţele şi vitezele. Nu uitaţi! – copiii imită comportamentul rutier al adulţilor.
 
De asemenea, pietonilor li se interzice să se angajeze în traversarea drumului:
nemijlocit prin faţa sau spatele vehiculelor oprite sau staţionate pe drum; 
pe sectoarele de drum cu câmpul vizual limitat;
în cazul în care se apropie un vehicul cu regim prioritar de circulaţie, care emite semnale luminoase şi sonore;
să traverseze căile la trecerile la nivel cu calea ferată când semnalul luminos sau poziţia barierei interzice trecerea.
 
Pentru a preveni accidentarea copiilor, învățați-i pe cei mici:
Să circule numai pe trotuare;
Să nu staționeze pe bordura trotuarelor, deoarece se pot dezechilibra și cădea pe carosabil;
Să nu traverseze drumurile publice prin alte locuri, decât prin cele special amenajate și semnalizate prin indicatoare sau marcaje;
Să traverseze numai la culoarea verde a semaforului, iar în lipsa acestuia – numai după ce s-au asigurat că nu există vre-un pericol;
Să nu se joace pe partea carosabilă a drumurilor publice;
Să nu traverseze strada în fugă, prin fața sau spatele autovehiculelor, ori a mijloacelor de transport public, care s-au oprit în stații;
Să nu circule cu bicicleta pe carosabil;
Pe timp de noapte sau în alte condiții de vizibilitate redusă, să folosească îmbrăcăminte de culoare deschisă, cu elemente reflectorizante, care îi face mai vizibili în lumina farurilor;
În condiții climatice deosebite (ploi torențiale, ceață, polei, ninsoare) când vizibilitatea și acțiunea de frânare este greoaie, să traverseze numai după ce s-au convins că nu există nici un pericol.
 
 
Ex: Viorica Prisacari

Details

Material informativ

către desfășurarea Săptămânii Mondiale de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene  18 — 24 noiembrie 2023

În perioada 18-24 noiembrie 2023, marcăm Săptămâna Mondială de Conștientizare a Rezistenței la Antimicrobiene. Evenimentul este organizat al 9-lea an consecutiv, tema fiind „Prevenim rezistența antimicrobienă împreună”, sub sloganul: „Antimicrobiene: manipulați cu grijă”. Rezistența la antimicrobiene este o amenințare pentru oameni, animale, plante și mediu și ne afectează pe toți.

Rezistența la antimicrobiene apare atunci când bacteriile, virușii, ciupercile și paraziții nu mai răspund la agenții antimicrobieni. Ca urmare a rezistenței la medicamente, antibioticele și alți agenți antimicrobieni devin ineficienți, iar infecțiile devin dificil sau imposibil de tratat, crescând riscul de răspândire a bolii, boli severe și deces.

Microorganismele rezistente la medicamente, inclusiv bacterii, viruși, ciuperci și paraziți, se pot răspândi între și în interiorul populațiilor umane, animale și vegetale. În plus, pot migra prin mediu, ceea ce reprezintă o provocare semnificativă. Pentru a combate eficient rezistența la antimicrobiene este esențială implementarea intervențiilor multisectoriale folosind abordarea “O singură sănătate”. Această abordare holistică recunoaște că sănătatea oamenilor, a animalelor domestice și sălbatice, a plantelor și a mediului, inclusiv a ecosistemelor, sunt strâns legate și interdependente.

Prevenirea rezistenței antimicrobiene necesită acțiuni colective din toate sectoarele societății. Utilizarea abuzivă și utilizarea excesivă a antimicrobienelor determină în primul rând rezistența la antimicrobiene, care se întâmplă în mai multe sectoare. Avem nevoie de o abordare multisectorială a întregii societăți pentru a aborda această problemă globală în mod eficient.

Mesaje de sănătate umană

• Luați întotdeauna medicamente antimicrobiene precum antibiotice, antivirale, antifungice și antiparazitare, cu o supraveghere medicală adecvată.
• Rezistența antimicrobiană duce la spitalizare mai lungă, costuri medicale mai mari și mortalitate crescută. O igiena bună a mâinilor poate ajuta la limitarea răspândirii infecțiilor.
• Fără antimicrobiene eficiente, succesul medicinei moderne în tratarea infecțiilor, inclusiv în timpul intervențiilor chirurgicale majore și chimioterapiei pentru cancer, ar fi expus un risc crescut.
• Accesul la apă potabilă sigură, sanitație și igienă în instituțiile de sănătate poate reduce nevoia de antibiotice pentru tratarea diareei cu până la 60%. Spălatul pe mâini ajută la prevenirea infecțiilor rezistente la medicamente, salvează vieți și reduce costurile de îngrijire a sănătății.
• Investițiile în asigurarea cu apă potabilă sigură, sanitație și igienă și prevenirea și controlul infecțiilor în instituțiile de sănătate pot preveni consumul excesiv de antibiotice, un factor cheie al rezistenței antimicrobiene.
• Vaccinurile și utilizarea corectă a antibioticelor și a altor medicamente antimicrobiene ajută la păstrarea eficacității tratamentelor medicale vitale.

În 2019, Organizația Mondială a Sănătății a declarat rezistența la antimicrobiene drept una dintre principalele 10 amenințări la adresa sănătății publice la nivel mondial cu care se confruntă umanitatea. În iulie 2022, Comisia Europeană, împreună cu statele membre, a identificat rezistența la antimicrobiene ca fiind una dintre cele trei amenințări prioritare la adresa sănătății în UE.

Pentru a reduce eficient rezistența la antimicrobiene, toate sectoarele trebuie să utilizeze antimicrobienele în mod prudent și adecvat și să ia măsuri preventive pentru a reduce incidența infecțiilor. Următoarele acțiuni pot ajuta la reducerea nevoii de antimicrobiene și la minimizarea apariției rezistenței la antimicrobiene:

• consolidarea prevenirii și controlul infecțiilor în unitățile sanitare, fermele și spațiile din industria alimentară;
• asigurarea accesului la apă curată, canalizare, igienă și vaccinuri;
• minimizarea poluării și asigurarea unui management adecvat al deșeurilor și   salubrității;
• accesul la asistență medicală de calitate asigurată pentru toți;
• acces la sfaturi de la experți în timpul producției animale, alimentare și agricole.

La nivel global s-a estimat, că aproape 5 milioane de decese în 2019 au fost cauzate de rezistența la antimicrobiene, inclusiv 1,27 milioane de decese cauzate direct de aceasta. Creșterea rezistenței la antimicrobiene va avea consecințe economice semnificative, cu un cost estimat pentru economia mondială de circa100 de trilioane de dolari până în 2050.

Cele mai recente date, indică tendințe de creștere semnificative a numărului de infecții și decese condiționate de aproape toate combinațiile de rezistență la antimicrobiene, în special în cadrul unităților medicale. Aproximativ 70 % din cazurile de infecții cu bacterii rezistente la antibiotice au fost asociate asistenței medicale.

În Uniunea Europeană, rezistența la animicrobiene reprezintă una dintre primele 3 amenințări pentru sănătate, ce condiționează peste 35 000 de decese în fiecare an. Potrivit statisticilor, doar 50% din cetățenii UE sunt conștienți că antibioticile nu sunt efective împotriva infecțiilor virale.

            În Republica Moldova, rezultatele privind sensibilitatea la antimicrobiene a microorganismelor patogene izolate de la persoane, atestă o rezistență alarmantă față de preparatele incluse în protocoalele naționale pentru terapia de primă intenție. Astfel, un sfert din cazurile de tuberculoză primară și mai mult de jumătate din cele secundare sunt rezistente la tratament (multidrog — rezistente). Circa 60% din tulpinile de microorganisme izolate de la pacienți cu infecții de plagă chirurgicală sunt rezistente la antimicrobiene.

            Datele privind profilul de rezistență la antimicrobiene a microorganismelor implicate în infecții sistemice denotă un nivel crescut de rezistență: izolatele de K. pneumoniae manifestă o rezistență sporită la cefalosporine (>96%), fluorchinolone (>50%) și aminoglicozide (>90%), pentru A. baumanni profilul de rezistență la fluorchinolone reprezintă 100%, carbanepeme >90%. și aminoglicozide >95%. Tulpnile de E. coli prezintă o rezistență de >80%. la peniciline, >65% la cefalosporine și — >55% Fluorchinolone.

În Republica Moldova pe parcursul anului 2022 au fost notificate 1273 cazuri de infecții asociate asistenței medicale, ce constituie circa 1,9 la 1000 spitalizați, cu 33% mai mult comparativ cu a.2021 (n=959) și 60% comparativ cu a.2020 (n=794). În structura IAAM, predomină pneumonia nosocomială са rezultat al ventilației artificiale pulmonare cu ponderea de 28,3%, urmată de infecțiile de plagă chirurgicală – 26,2%, și infecțiile la lăuze – 20,0%.

Cum putem preveni apariția rezistenței la antibiotice?

• Măsuri de utilizare prudentă (cum ar fi starea prescripției, dimensiunea adecvată a ambalajului, informații adecvate pentru pacienți și profesioniști din domeniul sănătății, planuri de administrare a antimicrobienelor, inclusiv măsuri de atenuare a riscurilor, monitorizarea și raportarea rezistenței la antimicrobiene.
• Atingerea țintelor UE și naționale recomandate pentru a reduce utilizarea antibioticelor la oameni și nivelul infecțiilor cheie rezistente la antibiotice până în 2030 cu 20% mai mic.
• Supravegherea și monitorizarea suplimentară a RAM și a consumului de antimicrobiene, prevenire și control mai bun al infecțiilor, o mai bună conștientizare a publicului, educarea și formarea profesioniștilor.
• Asigurarea disponibilității antibioticelor. Utilizarea prudentă a antibioticelor este esențială pentru a combate RAM, dar acest lucru afectează și volumele vânzărilor și rentabilitatea investiției pentru dezvoltatorii de medicamente.

      În Republica Moldova a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 947 din 20.09.2023 Programul național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene pentru anii 2023-2027, care prevede o abordare complexă a măsurilor, care au ca scop reducerea consumului irațional de antimicrobiene și menținerea eficacității tratamentului prin fortificarea capacităților și serviciilor în domeniile uman, veterinar și agricol. De asemenea, documentul urmărește creșterea gradului de conștientizare a populației și a specialiștilor din această sferă privind rezistența la antimicrobiene, precum și consolidarea mecanismelor de introducere, prescriere și eliberare a acestor preparate în conformitate cu standardele naționale și internaționale în domeniu.

Ziua Internațională de conștientizare a Spectrului Tulburărilor Alcoolice Fetale (STAF)

zm-saf-2023-1Скачать

Ziua Mondială de Prevenire a Suicidului 2023

“Să insuflăm speranță prin acțiunile noastre”

mat-zm-suicid-2023-1Скачать

zm-saf-2023-1Скачать

Săptămâna cancerului de col uterin – 16-22 ianuarie 2023.

Marcăm Săptămâna europeană de prevenire a cancerului de col uterin între 16 și 22 ianuarie anul acesta – penultima săptămână a lunii ianuarie. Folosim această săptămână pentru a sensibiliza despre cancerul de col uterin și efectele acestuia.

Cancerul de col uterin este a doua cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în rândul femeilor din Europa de Est și Asia Centrală, unde este asociat cu suferință personală enormă, perturbări sociale și costuri financiare pentru femei, familii și sistemele de sănătate.  În fiecare an, în Regiunea Europeană a OMS, peste 66 000 de femei sunt nou diagnosticate cu cancer de col uterin și peste 30 000 mor din cauza acestei boli care poate fi prevenită.

Actualmente , in rm cancerul cervical se plasează pe locul 7 in structura maladiilor oncologice, insă rămine pe locul 3 intre cancere la femei și pe locul 2 in structura cancerului aparatului reproductiv femenin.

Efectele sunt devastatoare nu numai asupra femeilor, ci și asupra întregii societăți – familiile își pierd fiice, mame și soții, iar comunitățile sunt afectate de aceste decese timpurii.

 La nivelul Regiunii, proporția cazurilor de cancer de col uterin invaziv detectate într-un stadiu incipient variază considerabil de la 35% la peste 80%, în funcție de țară. Ratele de supraviețuire la cinci ani variază de la 54% la 80%.

Un motiv cheie pentru a acorda prioritate prevenirii cancerului de col uterin este faptul că acesta afectează în primul rând femeile mai tinere, majoritatea cazurilor aparând între 35 și 45 de ani. Acesta este un moment în care majoritatea femeilor lucrează, își îngrijesc familiile sau fac ambele, astfel încât impactul social al cancerului de col uterin este mult sporit, deoarece îndepărtează mamele din familiile lor și lucrătorii din economie.

Un alt motiv cheie este că aproape fiecare caz ar putea fi prevenit. Programele de screening bine organizate pot reduce ratele cancerului de col uterin cu până la 80% sau cu până la 90% dacă sunt combinate cu vaccinarea HPV a adolescentelor. În plus, deoarece screening-ul de col uterin funcționează prin găsirea și îndepărtarea leziunilor precanceroase pentru a preveni apariția cancerului în primul rând, screening-ul cervical reduce atât cazurile noi, cât și decesele cauzate de cancerul de col uterin.

În Republica Moldova, aproximativ 300 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, zilnic este înregistrată o femeie cu cancer de col uterin, la fiecare trei zile se atestă un deces din cauza acestei boli.

Virusul papiloma uman (HPV) este cauza principală a cancerului de col uterin. Este o infecție foarte contagioasă care se transmite prin contact sexual sau piele pe piele; 80% dintre femeile active sexual o primesc la un moment dat în viața lor. Există peste 100 de tipuri de HPV, dar 2 – tipuri 16 și 18 – cauzează 70% din cancere. 

Cine este expus riscului de cancer de col uterin

În multe cazuri, cancerul de col uterin poate fi asociat cu factori de risc cunoscuți pentru boală. Unii factori de risc pot fi evitați, în timp ce alții nu. Unii factori de risc aflati sub controlul sunt:

• Istoricul de screening: cei care nu au avut teste Papanicolau la intervale regulate au un risc crescut de cancer de col uterin.
• Infecția cu HPV: Anumite tipuri de HPV sunt legate de cancerul de col uterin. Scăderea riscului de apariție a HPV poate reduce, de asemenea, riscul de cancer de col uterin.
• Antecedente sexuale: relații sexuale înainte de vârsta de 18 ani și mulți parteneri sexuali expun un risc mai mare de infecție cu HPV.
• Fumatul: fumatul este asociat cu un risc crescut de cancer de col uterin.
• Infecția cu HIV: cei care au fost infectați cu HIV au un risc mai mare decât media de a dezvolta cancer de col uterin.
• Pilule contraceptive: Există dovezi că utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale poate crește riscul de cancer de col uterin.
• Sistem imunitar slăbit: un sistem imunitar slabit nu poate lupta împotriva infecțiilor.

La început, cancerul de col uterin de obicei nu are simptome, ceea ce face dificil de detectat. Simptomele încep de obicei după răspândirea cancerului:

• sângerare vaginală după sex;
• sângerare vaginală după menopauză;
• sângerare vaginală între menstruații sau perioade care sunt mai abundente sau mai lungi decât în mod normal;
• scurgeri vaginale care sunt apoase și au un miros puternic sau care contin sânge;
• durere pelvină sau durere în timpul actului sexual.

Simptomele cancerului de col uterin avansat (cancerul s-a răspândit dincolo de colul uterin în alte părți ale corpului) pot include simptomele cancerului de col uterin în stadiu incipient și:

• mișcări intestinale dificile sau dureroase sau sângerare din rect atunci când aveți o mișcare intestinală;
• urinare dificilă sau dureroasă sau sânge în urină;
• durere de spate surdă;
• umflarea picioarelor;
• durere în abdomen;
• senzație de oboseală.

Cancerul de col uterin este printre cele mai prevenite cancere: pe lângă faptul că sunt prevenite prin vaccinarea HPV, leziunile precanceroase pot fi detectate cu ușurință prin screening. Atunci când screening-ul detectează leziuni precanceroase, acestea pot fi tratate și cancerul evitat. De asemenea, screening-ul poate detecta cancerul într-un stadiu incipient, atunci când tratamentul are un potențial ridicat de vindecare.

Cancerul de col uterin poate fi prevenit

Există câteva lucruri pe care le puteți face pentru a preveni cancerul de col uterin. Primirea periodică a examenelor ginecologice și efectuarea testelor Papanicolau sunt cei mai importanți pași pe care trebuie să îi luați pentru prevenirea cancerului de col uterin. Alte lucruri pe care le puteți face sunt:

• Obțineți vaccinul HPV (dacă sunteți eligibil).
• Adoptați practici sexuale sigure:  întârzierea inițierii vieții sexuale, utilizarea prezervativelor și întreținerea relațiilor sexuale cu cât mai puțini parteneri posibili.
• Nu fumați și folosiți produse din tutun.

OMS sprijină o abordare cuprinzătoare pentru prevenirea, detectarea și tratarea cancerului de col uterin. Acest lucru necesită intervenții eficiente pentru femei pe tot parcursul vieții, începând din copilărie. Aceste intervenții includ educație comunitară, mobilizare socială, vaccinare HPV, screening, tratament și îngrijiri paliative. Pentru a realiza acest lucru, programele naționale de sănătate (în special pentru imunizare, sănătatea reproducerii, controlul cancerului și sănătatea adolescenților), organizațiile și partenerii trebuie să lucreze împreună.

Un viitor fără cancer de col uterin este la îndemâna noastră. Aceasta este o oportunitate importantă pentru liderii politici și din domeniul sănătății de a realiza eliminarea cancerului de col uterin. Avem cunoștințele și instrumentele, dar avem nevoie de angajamente mai puternice și mai consecvente pentru a face posibilă eliminarea în regiune. Prin livrarea echitabilă a vaccinului împotriva virusului papiloma uman (HPV), prin programe naționale de screening organizate și prin tratament de calitate, putem preveni și trata cancerul de col uterin.

Vaccinul

Vaccinul HPV previne cancerul de col uterin prin protejarea împotriva celor mai comune tipuri de HPV, care cauzează 9 din 10 cazuri de cancer de col uterin. Vaccinarea HPV este recomandată la 9-14 ani. Studii recente din Regatul Unit, una dintre primele țări care l-au introdus, arată că vaccinarea HPV a redus leziunile precanceroase și cancerul de col uterin cu aproape 90% în rândul primelor cohorte care au primit vaccinul. Suedia estimează, că cancerul de col uterin ar putea fi eliminat peste 5 ani, ceea ce înseamnă că ar înregistra mai puțin de 4 cazuri noi la 100 000 de femei în fiecare an.

În aprilie 2022, Grupul Consultativ Strategic de Experți în Imunizare al OMS a anunțat, pe baza unei analize a dovezilor, că un vaccin HPV cu doză unică oferă protecție împotriva virusului care este comparabil cu un program cu 2 doze și că țările pot alege să utilizeze un program cu 2 doze sau 1 doză HPV.

Țările trebuie să atingă o acoperire națională de vaccinare de 90% până în 2030 pentru a fi pe cale să atingă obiectivul de eliminare. Cea mai eficientă modalitate de a atinge această țintă este includerea vaccinării împotriva HPV în programele naționale de imunizare și investirea în strategii de comunicare eficiente.

Programe naționale de screening organizate.

 Al doilea instrument important pentru eliminarea cancerului de col uterin este un program național de screening organizat, care asigură furnizarea tuturor serviciilor necesare – de la depistarea și diagnosticarea precoce, până la tratament și îngrijirea de urmărire. Screening-ul eficient al cancerului de col uterin nu este doar un test sau un singur eveniment, este o cale. 

Vaccinarea HPV și programele naționale de screening combinate cu campanii puternice de conștientizare și implicare a comunității, formarea adecvată a forței de muncă din domeniul sănătății și inovația sunt mijloace pentru eliminarea cancerului de col uterin. Vaccinarea HPV și screening-ul cancerului de col uterin au fost desemnate drept „intervenții cele mai bune” cu rentabilitate imediată a investiției. Ele reduc semnificativ bolile și decesele evitabile, precum și nevoia de tratamente costisitoare care au efecte secundare grave asupra sănătății.

Eliminarea cancerului de col uterin este o mișcare globală în care fiecare țară și regiune are responsabilitatea de a transpune angajamentele în acțiuni, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Țările din Europa se confruntă cu propriul set de provocări specifice. Deși unele țări sunt în pragul de a atinge ținta pentru incidența cancerului de col uterin, există inegalități puternice în ceea ce privește incidența, mortalitatea și accesul la îngrijiri de calitate între țările din Europa.

Foaia de parcurs pentru accelerarea eliminării cancerului de col uterin ca problemă de sănătate publică în Regiunea Europeană a OMS 2022–2030, subliniază principiile de bază, schimbările strategice și acțiunile prioritare pentru a ghida statele membre în atingerea țintelor pentru 2030 – „90-70-90”,  ținte” – stabilite de Strategia globală pentru eliminarea cancerului de col uterin:

• 90% de fete sunt complet vaccinate cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani.
• 70% dintre femei sunt testate folosind un test de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și o nouă testare până la vârsta de 45 de ani.
• 90% dintre femeile identificate cu cancer de col uterin primesc tratament (90% dintre femeile cu precancer tratate și 90% dintre femeile cu cancer invaziv gestionat).

Atingerea acestor obiective necesită un angajament politic puternic din partea statelor membre și investiții adecvate în căile de îngrijire, formarea forței de muncă, comunicare și monitorizare.

       Atingerea scopului final al Strategiei globale va necesita zeci de ani de efort susținut. Cu toate acestea, ceasul se scurge pentru ca noi să atingem obiectivele pentru 2030. Nu avem timp de pierdut.

 Săptămîna de conștientizare a cancerului de col uterin vine, într-un moment în care lumea continuă să se recupereze după pandemia de COVID-19, unde persistă perturbări substanțiale ale serviciilor de sănătate esențiale. Așadar, în această săptămînă și mai departe, haideți să lucrăm împreună, pentru a reconstrui comunități mai sănătoase prin îmbunătățirea accesului la vaccinarea HPV, screening, tratament pentru precancerul de col uterin și gestionarea cancerului de col uterin până în 2030 și să punem capăt cancerului de col uterin în câteva generații.

Victoria Nicolaescu , medic obstetrician- ginecolog al IMSP SR Cantemir

Anunt !

anunt-pentru-functia-de-membru-in-consiliul-de-administratie-3Скачать

            IMSP „Spitalul Raional Cantemir” vine cu o notă explicativă către locuitorii raionului Cantemir, care în repetate rânduri, solicită efectuarea USG sau R-grafiei în incinta Spitalului Raional Cantemir, cu îndreptarea de la medicul de familie. Motivând prin, timpul lung de așteptare, pentru investigații, în Centrul de Sănătate Cantemir.

         Administrația IMSP „Spitalul Raional Cantemir” vă comunică că instituția vă stă la dispoziție cu personal calificat și tehnică medicală performantă și cu dorința de a semna contractele de prestare a serviciilor medicale cu toate centrele de Sănătate raionale.

         Vă chemăm, stimați locuitori să solicitați medicilor dumneavoastră de familie, îndreptări pentru USG și R-grafie în instituția IMSP „Spitalul Raional Cantemir”, pentru confortul dumneavoastră și gestionarea corectă a timpului acordat examinărilor medicale.

         Cu respect administrația IMSP „Spitalul Raional Cantemir”.

Săptămâna de prevenire a cancerului de col uterin

Astăzi în R. Moldova a demarat Săptămâna de prevenire a cancerului de col uterin, care se va desfășura în perioada 23 ianuarie-4 februarie 2023. Săptămâna este organizată în țara noastră pentru al 11-lea an consecutiv, iar anul acesta, pentru prima oară, campania ia start pe platforma Femeilor Deputate din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Fondul ONU pentru Populație (UNFPA), Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și UNICEF.

Sloganul Săptămânii de prevenire a cancerului de col uterin în R. Moldova în 2023 este Păstrează Sănătatea. Fă testul citologic! Vaccinează-te împotriva infecției cu HPV! Cele două măsuri – testarea citologică și vaccinarea – pot preveni boala în totalitate.